Artroplastia totală de șold

(Protezarea totală a șoldului)

Ce este artroza?

Artroza reprezintă un proces articular de uzură, degenerativ, al cartilajelor articulare.

Chirurgul dumneavoastră a recomandat o artroplastie totală de șold (protezare totală a șoldului). Totuși, rămâne decizia dumneavoastră dacă veți accepta acest tratament. Acest pliant vă oferă informații despre beneficiile și riscurile presupuse pentru a vă ajuta să faceți o alegere, fiind cât mai bine informat.

Cum apare artroza?

Cel mai frecvent are loc o uzură treptată, cu vârsta, a cartilajelor articulare. Există cazuri în care artroza apare ca urmare a unor traumatisme sau asociată unor procese inflamatorii (artrită), care pot duce la afectarea severă a articulației, dar de cele mai multe ori nu există o cauză anume. Cea mai frecventă afecțiune inflamatorie este artrita reumatoidă.

În timp, cartilajul articular se degradează, afectând în cele din urmă straturile profunde ale osului. Aceasta provoacă durere și anchiloza articulației, ceea ce vă împiedică să desfășurați activitățile zilnice obișnuite.

Care sunt beneficiile tratamentului chirurgical?

În urma operației de protezare a șoldului, durerea ar trebui să cedeze și veți putea merge mult mai ușor.

Există alternative la tratamentul chirurgical?

Antialgicele simple și antiinflamatoarele cu efect antialgic vă pot ajuta să controlați durerea artrozică. Suplimentele alimentare precum uleiul de pește sau glucozamina pot produce o reducere a simptomatologiei. Administrați aceste suplimente numai după ce vă consultați medicul.

Folosirea unui baston (cârje) de partea opusă șoldului afectat ar putea să vă ajute să mergeți mai ușor.

Exercițiile obișnuite făcute zilnic pot reduce anchiloza articulației, iar fizioterapia poate ajuta la îmbunătățirea tonusului muscular.

Infiltrația intraarticulară cu cortizon poate reduce uneori durerea și anchiloza pentru câteva luni, dar pot apărea efecte secundare dacă administrarea se face frecvent.

Toate aceste măsuri vor deveni din ce în ce mai puțin eficiente pe măsură ce artroza avansează și, în cele din urmă, medicul va recomanda artroplastia totală de șold.

Ce se poate întâmpla dacă decid să nu mă operez?

În general, artroza șoldului (coxartroza) evoluează, iar în timp simptomatologia se accentuează, făcând activitățile zilnice din ce în ce mai dificile. Simptomele pot avea episoade de înrăutățire, mai ales la frig.

Ce implică această operație?

Înaintea operației sunt descrise o serie de teste pentru evaluarea stării dumneavoastră de sănătate: teste sangvine, radiografii și evaluări cardiologice, urologice etc.

Sunt disponibile mai multe tehnici de anestezie. În cadrul consultului preanestezic, medicul anestezist vă va spune care sunt opțiunile și va recomanda cea mai potrivită metodă pentru dumneavoastră.

Postoperator veți primi antialgice. Intra- și postoperator veți primi antibiotice pentru a reduce riscul infecțiilor. De obicei, operația durează între una și două ore.

Există mai multe tehnici de protezare a șoldului, iar medicul ortoped vă va arăta care dintre ele este cea mai potrivită pentru dumneavoastră.

Medicul va face o incizie la nivelul șoldului și va îndepărta capul femural și cartilajul afectat al cavității acetabulare. Acestea vor fi înlocuite cu componentele corespunzătoare ale protezei, care pot fi confecționate din metal, polietilenă sau ceramică.

Proteza se fixează fie cu un ciment acrilic (în cazul protezelor cimentate), fie press-fit și prin intermediul diferitelor substanțe de pe suprafața protezei care stimulează creșterea țesutului osos.

Despre medicamentele pe care le iau în prezent?

Asigurați-vă că ați comunicat medicului toate medicamentele pe care le luați la momentul consultului.

Este posibil să fie nevoie să schimbați medicația anticoagulantă. Dacă aveți diabet zaharat, este important ca acesta să fie bine controlat în perioada operației și postoperator (insulina).

În funcție de afecțiunile pe care le aveți, este posibil ca medicul ortoped sau anestezistul să solicite consulturi interdisciplinare (cardiologice, urologice, nefrologice, dermatologice etc.).

Ce pot face eu pentru a ajuta la succesul operației?

Dacă sunteți fumător, ar trebui să întrerupeți fumatul cel puțin câteva săptămâni preoperator pentru a reduce posibilitatea complicațiilor.

Dacă sunteți o persoană supraponderală, încercați să slăbiți.

Faceți exerciții fizice zilnic. Acestea vă vor pregăti pentru momentul operației, vor face recuperarea mai ușoară și vor îmbunătăți starea dumneavoastră de sănătate pe termen lung. Înainte de a începe exercițiile fizice, consultați-vă cu medicul ortoped, kinetoterapeutul sau medicul de familie pentru a vă asigura că nu sunt eventuale contraindicații.

Ce complicații pot apărea?

Echipa medicală va face tot ce este necesar ca operația dumneavoastră să se desfășoare în condiții cât mai sigure.

Cu toate acestea, oricând pot apărea complicații. Unele dintre ele pot fi importante și pot provoca chiar decesul (un risc de 1 la 250 de cazuri).

Nu ezitați să întrebați echipa medicală despre orice detaliu sau informație pe care nu o înțelegeți. Orice date referitoare la riscuri sunt obținute din studii internaționale din clinici în care se desfășoară astfel de operații.

Echipa medicală vă poate spune dacă, în cazul dumneavoastră, riscurile pentru anumite complicații sunt mai mari sau mai mici.

Complicații ale anesteziei

Medicul anestezist care va face consultul preanestezic vă poate da toate detaliile despre aceste riscuri.

Complicații generale ale oricărei operații

Durerea – poate apărea după orice operație. Medicii vor administra calmante pentru a reduce disconfortul. Este important să respectați indicațiile referitoare la administrarea calmantelor și să încercați să nu abuzați de ele.

Hemoragia – intra- și postoperatorie. În unele situații poate fi nevoie de transfuzii în perioada postoperatorie.

Infecții la nivelul plăgii chirurgicale. Pentru a reduce riscul infecțiilor, este important ca temperatura dumneavoastră să fie la valori normale pe tot parcursul operației. Anunțați medicul sau asistentele dacă vi se face frig.

Nu radeți (bărbieriți) zona unde va fi incizia în săptămâna dinaintea operației. După externare, anunțați medicul ortoped dacă faceți febră, dacă plaga se înroșește sau observați acumularea unor serozități sau puroi la nivelul operației.

Cicatrici cheloide – acestea sunt cicatrici hipertrofice, inestetice ale pielii. În cele mai multe cazuri, pielea se vindecă fără probleme.

Flebita – venelor de la nivelul membrului operat (tromboza venoasă profundă). Uneori, cheagurile sangvine formate în vene se pot mobiliza, trecând în fluxul sangvin și oprindu-se în plămâni, producând dispnee (dificultate în respirație); risc 1 la 250 de cazuri. Medicii vor estima riscul dumneavoastră la această complicație. După operație vi se vor administra injecții, medicație sau ciorapi speciali pentru a combate flebita și tromboza venoasă profundă. Este important să vă mobilizați cât mai repede postoperator.

Dificultatea de a urina – uneori poate apărea această complicație minoră. O sondă urinară poate fi aplicată pentru o zi sau două.

Pneumonii – apar foarte rar și se tratează cu antibiotice și fizioterapie.

Infarct sau agravarea unor afecțiuni cardiace preexistente – riscul pentru aceste complicații este de 1 la 200 de cazuri. Ele pot fi prevenite prin efectuarea controalelor preoperatorii și se tratează prin administrarea medicației adecvate.

Accidente vasculare cerebrale – sunt complicații rare, care pot pune în pericol viața pacientului.

Complicații specifice protezării totale a șoldului

Fisurarea (fractura) femurului – la momentul introducerii componentei femurale a protezei (tija). Riscul este de 2%. Această complicație poate apărea atunci când osul este demineralizat (osteoporoză). Medicul va fi nevoit să folosească metode auxiliare de fixare sau un alt tip de implant.

Lezarea nervilor din regiunea șoldului. Aceasta poate duce la slăbiciune musculară, parestezii (afectarea sensibilității locale/regionale) sau durere la nivelul membrului operat (risc 1%). De cele mai multe ori, aceste simptome se reduc și dispar cu timpul, dar uneori pot deveni permanente.

Lezarea vaselor sangvine din regiunea șoldului. Lezarea vaselor majore din regiunea șoldului este foarte rară (1‰). Într-o asemenea situație va fi nevoie de o operație pentru restabilirea integrității vaselor.

Infecțiile la nivelul șoldului protezat – pot conduce la decimentarea sau nefixarea protezei într-o perioadă de câteva luni și, respectiv, la eșecul operației (0,7% din cazuri). Este posibil să fie necesare mai multe operații pentru controlul și eradicarea infecției.

Decimentarea (loosening) fără infecție necesită reintervenție pentru fixarea implantului (risc de 1 la 40 de cazuri în primii 5 ani).

Osificare heterotopă sau formarea de țesut osos în mușchii din jurul protezei poate conduce la reducerea amplitudinii mișcărilor în articulația șoldului.

Dislocarea protezei (risc 1 la 20 de cazuri în primii 5 ani) se tratează prin repoziționarea acesteia sub o anestezie ușoară. Dacă se repetă frecvent, va fi necesară reintervenția pentru repoziționarea implantului.

Diferența de lungime între membre. În urma operației, medicul va încerca să restabilească egalitatea între membre. Uneori, acest lucru nu este posibil, mai ales când preoperator există o inegalitate considerabilă.

Cât de mult durează perioada de recuperare?

În spital

Postoperator se efectuează radiografii pentru a verifica poziția protezei.

De obicei, la o zi de la operație, kinetoterapeutul vă va învăța să folosiți cârjele sau cadrul de mers și vă va învăța ce mișcări aveți voie să faceți și pe care să le evitați. Încărcarea cu greutate a membrului pelvin operat se va face treptat, sub controlul ortopedului și al kinetoterapeutului.

De obicei, perioada de spitalizare durează 4 zile, dar pot fi situații în care să fie nevoie de câteva zile în plus.

Întoarcerea la activitățile normale

Medicul ortoped sau kinetoterapeutul vă vor spune când sunteți pregătit pentru a vă întoarce la activitățile zilnice. Pentru a evita complicațiile, este important să respectați indicațiile primite de la echipa medicală.

Va trebui să folosiți cârje sau baston pentru câteva săptămâni postoperator.

Nu șofați până nu sunteți sigur că aveți deplin control asupra mișcărilor membrului operat.

Pe termen lung

Marea majoritate a pacienților se recuperează bine, nu mai au durere, iar mobilitatea articulației este îmbunătățită, ceea ce va face deplasarea mai ușoară.

Nu renunțați la exercițiile recomandate de kinetoterapeut.

Un șold protezat se comportă diferit de unul normal și, de aceea, trebuie să îi acordăm atenție pe termen lung.

În timp poate apărea uzura unora dintre componente. Acest interval de timp variază în funcție de greutate și de activitatea desfășurată de fiecare. Oricum, la un moment dat, anumite componente ale protezei vor trebui înlocuite. În general (17 din 20 de cazuri), protezele de șold rezistă aproximativ 15 ani. O reevaluare radiologică este necesară cel puțin o dată la 5 ani.

Acest document are scop informativ și nu înlocuiește indicațiile pe care le poate da medicul specialist.